31 august 1989

Una din rețelele de socializare, în care obișnuim să consumăm timpul, mi-a sugerat că au trecut 2 (DOI!!) ani de la anunțarea concursului pentru valorificarea unei porțiuni a străzii 31 August 1989 ca spațiu pietonal (nume concurs: CONCURS DE SOLUȚII pentru Chișinău: AMENAJAREA ZONEI PROTEJATE, str. 31 August 1989, în perimetrul str. A. Pușkin și str. M. Cebotari). Și așa cum această lucrare a fost pentru noi, cei implicați, o lună nebună de lucru intens, discuții interminabile, certuri și multă muzică bună, m-am gândit să adun niște gânduri (nu e corect, dar parcă sună). Probabil textul va fi un fel de reportaj-amintire despre ce a fost și ce avem în prezent.

foto intalnire

foto de Agatiev Mihai

Era un aer plin de inspirație. La Chișinău se organiza un concurs pentru a concepe un spațiu pietonal! Evident am spus că nu-l putem rata. Propunerea de colaborare a venit de la Vitalie Sprînceana, unul din co-autorii viitorului proiect.

Ce ne-a inspirat totuși să formăm o echipă, și după să producem un proiect?

Locul. E un loc deja plin de oameni, cafenele, instituții culturale, patrimoniu. Strada 31 August 1989, nu doar formează un context spațial care îți sugerează cu ce, cum și unde să intervii, dar e și un context de timp, un context istoric, care îți amintește că e nevoie ceva să se întâmple, în anumită perioadă, în anumit timp. Deci e un loc plin de potențial, cu substrat istoric, ultracentral.

Organizatorii. Trei instituții publice: Ambasada Republicii Franceze, Agentia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, deci cel puțin două instituții integre.

Echipa. Echipa care am format-o a fost diferită și complicată în același timp: un sociolog, un artist-curator și cinci arhitecți. Apropo acei cinci arhitecți până la moment nu lucrase împreună, și din păcate nici după. De asta și a fost diferit, provocator și complicat.

Urmează un text preluat de pe chisineu.wordpress.com care explică scurt conceptul și aspirațiile nostre, care din păcate nu au fost închegate într-un manifest pentru un spațiu urban pietonal, deschis, incluziv și democratic, așa cum ne doream. Nu am reușit.

”CONCURS DE SOLUȚII pentru Chișinău: AMENAJAREA ZONEI PROTEJATE, str. 31 August 1989, în perimetrul str. A. Pușkin și str. M. Cebotari – SPAȚIU PIETONAL

Orașul Chișinău nu dispune, la moment, de o reţea de spații pietonale, în oraș existând mici porțiuni separate (aleea de pe bd. Mircea cel Bătrân, aleea de pe str. Grigore Vieru cuplată deja cu str. E. Doga, str. Bulgară), care însă nu sunt legate între ele și funcționează ca ”insule pietonale izolate”. De asemenea, ca o consecință a exploziei numărului de automobile în oraș și datorită unei infrastructurii rutiere inadecvate pentru un asemenea flux de mașini, calitatea infrastructurii pietonale – trotuare, scuaruri – a scăzut considerabil.

b5

În acest sens, proiectul de amenajare a unei străzi pietonale pe str. 31 august 1989 în intervalul str. Maria Cebotari str. Al. Puşkin, vine să soluționeze câteva nevoi.

În primul rînd, să amenajeze un spaţiu pietonal public, accesibil şi incluziv.

În al doilea rând, să ofere un spațiu pietonal ce ar fi deschis și cu potențial de dezvoltare în toate direcțiile așa încât pe viitor să fie posibilă conectarea sa cu alte segmente pietonale până la construcția unei rețele de străzi și alei pietonale la nivelul întregului oraș.

În al treilea rând, să ofere un spațiu public democratic și incluziv în care ar încăpea și de care s-ar bucura toate grupurile sociale, indiferent de religie, etnie, dizabilitate, vârstă ori statut social.

Proiectul nostru are la bază următoarele principii:
– E organizat în jurul metaforei „stradă pietonală ca un râu”. Justificarea metaforei râului e următoarea: toate așezările umane majore au apărut în preajma unor ape (la fel și Chișinăul), iar râurile joacă un rol esențial în viața orașelor. Considerăm că amenajarea pietonală propusă ar putea deveni un ”râu” pietonal urban în jurul căruia și de la care s-ar dezvolta viața comunitară urbană.

08
– Un spațiu pietonal deschis și dinamic, cu potențial de extindere și conectare la alte spații pietonale din oraș.
– Un spațiu pietonal ce se constituie cu minime investiții financiare, minime intervenții arhitecturale (nu presupune construcții capitale sau altă infrastructură costisitoare) și care mizează pe valorificarea infrastructurii existente. Vedem acest lucru prin: valorificarea potențialului clădirilor și scuarurilor existente și sporirea acestui potențial prin deschiderea instituțiilor publice amplasate în acest segment (Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național de Artă a Moldovei, Biblioteca Națională, Palatul Național); valorificarea scuarurilor verzi – Grădina Publică ”Ștefan cel Mare și Sfânt” etc.
– Un spațiu pietonal care ar fi și un spațiu public egal și democratic, care acceptă, încurajează și tolerează diferența și care aparține tuturor.
– Un spaţiu pietonal ce încurajează diversitatea – diversitatea formelor de comportament, diversitatea grupurilor sociale, diversitatea formelor de activitate etc.
– Un spațiu pietonal ”neplanificat” în care are loc întâmplarea, inovația, surpriza, imprevizibilul, și care să fie adaptabil, cu minime intervenții, unor nevoi și uzuri viitoare.
– Un spațiu pietonal care acomodează varii interese ale orășenilor – de recreere, de socializare, de consum, de cultură și educație și care pune accent pe activități de interes comun ce contribuie la creșterea solidarității comunității.

b5
– Protejarea spațiului verde existent și dezvoltarea lui ulterioară pentru a acomoda necesitățile unui spațiu pietonal viu, dinamic și activ.
– Asigurarea accesului gratuit la bunuri comune fundamentale – apă potabilă, wc – pentru a transforma acest spațiu public în unul cu adevărat democratic și incluziv.”

b5

Cine iubește filmele mute, avem aici un filmuleț.

La 19 aprilie 2016, după finalizarea concursului, expunerea lucrărilor, notarea de către un juriu mixt moldo-francez, proiectul nostru a fost declarat câștigător, alături de proiectul de revitalizare a zonei Circului din Chișinău.

Evident primele zile presa a purtat din gură în gură marea noutate. Cel puțin pe 15 agenții de presă a apărut ”ceva”. Unele au făcut niște interviuri, altele chiar au vorbit cu oamenii în stradă sau cu șoferi.

După vreo zece zile, pe 28 aprilie 2016, am prezentat proiectul publicului, în incinta Primăriei municipiului Chișinău. Treburile personale, proiectele care au stat în așteptare, și istovire energetică, nu ne-a mai lăsat timp pentru promovarea viziunii orașului accesibil pietonal. Și cam atât.

Evident nu doar atât. Concursul a finalizat lucrările Forumul de Urbanism de la Chișinău, ed.1 – un eveniment nou, important, proaspăt pentru Chișinău, cu experți străini, cu opinii constructive, și chiar soluții. Aici puteți găsi o mică broșură despre Forumul de Urbanism 2016. După acest eveniment am cunoscut multă lume ce își dorește un Chișinău diferit, mai bun, un Chișinău prosper și pentru oameni.

După a urmat apariția Centrului de Urbanism AO, care a conectat altă și altă lume, pentru a porni proiecte mici pentru creșterea orașului Chișinău: Chișinău prin monoclu#MiclePietonală, reluarea Dialoguri Urbane, proiecte pentru Bugetul Civil Chișinău și altele.

După a venit repede Forumul de Urbanism de la Chișinău, ed.2, care a cimentat tendințele pornite în 2016. Acest eveniment a fost cam scurt. A doua zi a forumului s-a sincronizat cu apogeul ninsorii devastatoare din 21 aprilie 2017. Efectul acestei plapume albe este vizibil și după un an.

După o lună de la eveniment, acea mână de oameni ce a prins prietenie, a declarat formarea Forumului Civic Urban. O entitate civică, neinstituționalizată, cu un nucleu prezent, în creștere lentă, dar continuă. Ne-am propus să ”urmărim” orașul și să fim prezenți cu o opinie independentă, atunci când e nevoie.

Dacă aș reveni rapid pe scurt la subiectul textului, str. 31 August 1989, e ceva important de adăugat. În acest an, în perioada sărbătorilor de iarnă, str. 31 August 1989 a fost pietonalizată, devenind Târgul de Crăciun, organizat de Guvernul Republicii Moldova. A fost blocat accesul pentru automobile pe porțiunea între str. Pușkin și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, deci partea cea mai ‘cărnoasă’ a străzii. Câte evenimente au avut loc, ce s-a întâmplat, ce a apărut, cât vin fiert s-a băut, și câtă lume a trecut – greu de spus, dar sigur a avut priză bună la oamenii însetați de viață urbană. Evident a fost și ”rău, rău de tot”. Trafic infernal, articole, fel de fel de presupuneri, PR politic, ne-transparență. Deci o bună temă de cercetare jurnalistică. Indiferent de toate cele bune sau rele, gândul că str. 31 August 1989, ar putea să devină un spațiu pietonal, deja umblă pe la multă lume prin cap. Aici avem o bună analiză, scrisă de Victor Chironda, despre cum am putea face str. 31 August 1989 – un spațiu pietonal.

Și din nou revin la noutăți. În această primăvară, partenerul veteran și permanent al evenimentelor trecute Agentia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, în colaborare cu Forumul Civic Urban, Centrul de Urbanism, Urbanlab Chișinău, organizează evenimente inedite pentru Chișinău: Forumul de Urbanism de la Chișinău, ed.3, cu o avan-cireașă de pe tort – Lecție publică „Orașe pentru oameni” de JAN GEHL la Facultatea de Urbanism și Arhitectură, UTM, de la Chișinău. Da-da, mai scriu odată… JAN GEHL vine la Chișinău!

Deci DA, ceva se întâmplă!

Totuși spre final de gând, aș vrea să scriu un pic despre evenimentele paralele. Așa cum am început textul despre un concurs de arhitectură, parcă ar fi bine să urmeze ceva. Acel concurs are și laturi ne spuse, la care mă tot gândesc și caut să împac evenimentele. Recent au avut loc niște concursuri publice pentru soluții, în care noi nu ne-am băgat direct (la unul din ele, am încercat să ajutăm cât de puțin, doi tineri arhitecți participanți, apropo unul din ei, Maria Ivanov, a luat mențiunea juriului), concursuri care din punctul meu personal au luat o altă față, în diferit mod gravă, în diferit mod neclară. Astea nu mai sunt concursurile bizare organizate de Uniunea Arhitecților din Moldova, de ceva ani în urmă, ce nu erau credibile, astea recente ascund niște detalii subtile, camuflate frumos, ușor vizibile, care după mine, nu vor lăsa niciodată loc calității, și vor compromite dorințele sincere ale celor ce ar mai putea schimba lucrurile și locurile…

Și totuși JAN GEHL vine la Chișinău! Și vom avea două săptămâni în care vom crește Chișinăul, pentru al face un oraș mai bun, pentru a inspira celelalte localități să crească.

Poster Jan Gehl nou

Autor: Laborator de arhitectură MIEZ (arh. Andrei Vatamaniuc și arh. Ina Borozan)

Colectiv de autori CONCURS DE SOLUȚII pentru Chișinău: AMENAJAREA ZONEI PROTEJATE, str. 31 August 1989, în perimetrul str. A. Pușkin și str. M. Cebotari

BOROZAN Ina (arhitect, Laborator de arhitectură MIEZ)
DELEANU Toma (arhitect, DT-architektur buro)
MOLDOVAN Vlad (arhitect)
SPRINCEANA Vitalie (sociolog/filosof, Oberliht)
US Vladimir (artist/curator, Oberliht)
VATAMANIUC Andrei (arhitect, Laborator de arhitectură MIEZ)
VREDNIC Stanislav (arhitect)

Foto din intro de Agatiev Mihai

Chișinău 2018

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s