CASApNOI#1 – Pământ

Exista oameni care azi își aleg terenuri pentru a-și zidi case la fel cum își fac ulterior și casele – pripit și fără multă analiză. Dar există unii care dau dovadă de un geniu, răbdare, logică și tenacitate în căutarea unui petec de pământ pentru căsuța lor de vis. Cum?! Așa, intuitiv, atent, critic și corect.

Ne interesează în acest sens multe aspecte. Când, unde și ce prevalează în acestă grea alegere. Factorul catalizator al tranzacției îți spune să faci cu el o casă, sau nu. Dacă omul alege un teren în zonă inundabilă, cu front la stradă de 12m, și restricții conștiente de amplasament față de construcțiile vecine – e grav, e de ajutat, e de implicat. De obicei arhitectul în această ecuație apare prea târziu, și deseori cam fără mare sens.

Acest text este primul din seria CASApNOI. Anterior am scris că luasem o decizie stranie, și anume de a construi o căsuță pentru noi. Procesul va fi unul de durată, iar aici pe blog vom încerca să relatăm istorii, descoperiri, decizii, probleme din bucătăria designului și edificării căsuței, sperăm că vor prinde bine celor interesați.

Dar să revenim la teren, și ca să nu mă mai indignez cât de prost stau lucrurile pe la noi prin țară, voi povesti cum am ales terenul nostru, la ce ne-am gândit, ce aspecte au contat, și pană la urmă cu ce ne-am ales.

  1. Am ales Republica Moldova.*
  2. Am ales localitatea Budești, parte a municipiului Chișinău. Sincer nu am căutat mult o localitate și aici probabil eu am fost cel ce a spus ”Hai aici…”. Poate pentru că sunt implicat de 5 ani în activitatea primăriei ca arhitect, poate din cauza că cunosc un pic localitatea nu doar deal-vale, dar și oameni, care apropo se salută pe stradă chiar și cu necunoscuții, sau poate din cauza că găsești peisaje și locuri sincere, case bătrânești, o structura de hudețe ce te invită să o explorezi, pentru că e un vechi sat moldovenesc, și dacă tot se locuiește pe aici de vreo 6 veacuri, deci exista ceva.*Capture.JPGsursă: hartă militară ”3 versti” 1868
  3. Am ales Budești pentru că e satelit al capitalei, locul unde ne este activitatea, pentru că e o localitate ce are infrastructură socială, edilitară (în primul rând terenul), transport public conectat la cel orășenesc, pentru că nu e nici departe, dar nici prea aproape (nu peste gard/etaj/ușă) de părinții noștri ce locuiesc în Criuleni și Goianul Nou (aprox. 15-30min cu mașina).Drawing1-Model.jpgDetalii hartă: Budești – roșu, Chișinău – galben, Criuleni și Goianul Nou – bleu, legături de transport – gri.
  4. Am ales un teren în vale, în partea formată a satului, nu cea mai veche, dar e la câteva minute de mers. În vale există anumite riscuri, dar cum fără ele? Iarna, temperatura poate cădea mai mult. Vara e mai mult umed. În schimb, un teren pe deal ar fi fost prea suflat de vânturile reci de iarnă. În acest sens, alegerea unui teren pe mijlocul pantei ar fi cel mai optimal, apropo anume aici s-a format satul vechi.*IMG_6337b
  5. Terenul procurat e un teren fără un peisaj ce îți taie răsuflarea, în schimb suntem parte a acestui peisaj. Noi vom vedea peste fereastră o pădure tânără de salcâm, suntem la 20m de râulețul Tohatin, și suntem o insula pe o toloacă absolut fabuloasă în toate perioadele anului ce te cheamă la umblat. E un teren în margine.*
  6. Am zis că dacă ai un teren în margine, poți să nu mai ai un teren foarte mare. Posibilitatea de a deschide portița și a ieși în câmp, îți schimba și percepția dimensiunii grădinii private. Asta e observația noastră trăind mult timp la margine de Goian Nou, Criuleni sau Drochia. Gard cred că încă e nevoie să ai. Unul mic dar totuși clar vizibil.
  7. Nu am căutat un teren de dimensiunile dorite, noi ne-am implicat la formarea bunului imobil prin divizare (am găsit un teren suficient de mare pentru acest scop). Am decis ca e suficient sa avem în jur de 6 ari (600mp). Foarte mult contează și forma terenului. De obicei terenurile sunt dreptunghiulare, în zonele vechi pot fi de o formă neregulată. E bine să ai un front la stradă de 20m (legea cere cel puțin 12m, pentru terenuri destinate locuințelor individuale). E de evitat terenurile foarte alungite, care într-o combinație cu orientarea proastă sau vecini foarte apropiați, aceste terenuri vor fi foarte greu de valorificat. Cerința care poate să dea peste cap multe vise – distanța antiincendiară, în cele mai multe cazuri – 6m. Dacă vecinul e la 1m de hotar comun, tu pleci la 5m de la hotar. Un alt aspect amintit mai sus, a fost important pentru noi să avem rețelele edilitare aproape, dar și acces relativ ok, atât spre transport, cât și spre toloacă.
  8. Am verificat (nu conform unui studiu geologic, dar ar fi bine pentru situri amplasate pe vale) prezenta factorului subinundabil (apele freatice sunt foarte aproape de suprafață), riscului de inundații, seismicitatea (în zone apropiate de râuri gradul de seismicitate poate creste, depinde de subsol). E recomandabil sa studiezi documentația de urbanism, sau să ceri un certificat de urbanism informativ înainte de a procura terenul. Noi am apelat la prieteni pentru a vedea diferența de nivel față de apa râulețului (metode topo-geodezice). Am văzut dacă nu exista semne clare de prezență a apei freatice, dar nu este exclus și asta, deci am lăsat un factor fatalist în aceasta ecuație. Vedem în curând ce am făcut.*ModelUn exemplu de plan topografic (topo-geodezic). Este absolut necesar. Aici sunt indicate rețelele existente, hotarele fizice și juridice, forma reliefului, construcțiile vecine, vegetația.
  9. Dacă tot ați ajuns la primărie pentru a studia documentația de urbanism, vedeți ce reglementări există pentru terenul vostru, vecinătățile, zone sanitare sau de protecție, ce procent de ocupare a terenului (POT), ce coeficient de utilizare a terenului (CUT), ce regim de înălțime este stabilit. Dintre cele mai esențiale de văzut: destinația terenului, și amplasarea în localitate (intravilan sau extravilan), dacă e teren agricol, dacă este instituită o zonă de siguranță față de o rețea edilitară majoră (rețea de energie electrică de 10kV și mai mare, gaz de presiune mare), edificii și construcții cu zonă sanitară (cimitire, stații de epurare, puț de mare adâncime, șosele cu trafic intens, obiecte de producere). Din cauza unor elemente enumerate mai sus nu veți putea construi, sau veți fi limitați. Despre astea e bine sa va informeze arhitectul local. Tot anumite probleme ale sitului Vă pot ajuta să obțineți un preț mai bun.
  10. Am ales un teren cu o pantă mică (prezența pantei este absolut necesară), orientată spre Sud-Vest, cu o însorite uniformă, fără elemente artificiale ce l-ar umbri.
  11. Este prezentă ceva vegetație, mai ales pe linia hotarului. Evident niște arbori maturi ar da valoare sitului, dar și un context bun în jurul căruia s-ar putea croi o arhitectură bună.
  12. Grădina. La grădina vom reveni aparte, e un aspect foarte larg, dar la faza amplasării căsuței, deja e posibil de estimat spațiul rămas, și de plantat arbori, arbuști, pomi. Căci atunci când te muți în casă, e bine să te muți și la grădină. Vedeți solul cum este. Ce creste pe el. Noi am descoperit o plantație de porumb nu foarte bine făcut, dacă sincer prost îngrijit. Dar asta deja e despre foștii proprietari.
  13. Vecinii. Cine sunt ei? Cu ce se ocupa? Vei face un gard de 2m după un an de locuire sau nu? Unele subtilității le vezi după prima întâlnire, altele apar în timp. Vecinii noștri sunt chiar cei de la care am luat terenul, dar și cei care anterior au mai ciobit din terenul mare, pentru vânzare. Ceea ce am descoperit în vecini nu va apărea aici, e ceva personal, și subiectiv.*
  14. Mai sus am vorbit de vecini și mult mai sus am scris de gard. În acest context îmi amintesc de vorbele bunelului meu: ”între vecini trebuie să existe gard, fără poartă, fără portițe, doar gard. Dacă vrei să mergi să îl vezi, mergi prin jur…”. După ce ați băgat contractul de vânzare-cumpărare în ultimul sertar, apelați la un inginer cadastral să vă indice hotarele juridice exacte (utilizați tehnologiile GPS). Statistica arată că cele mai multe probleme apar atunci când vecinii uită să oficializeze pe hârtie, la notar, promisiunile verbale.

Notă: punctele marcate cu * reprezintă acel factor al necunoașterii, care duce intenția și decizia de a construi în categoria – “straniu” “la ce bun” și “dece?”.

De jumătate de an tot trecem pe lângă terenul pentru noi, pentru căsuța noastră. Ne tot gândim ce vom face și ce vom obține. Căutăm grădini frumoase și analizăm cum stau lucrurile acolo. Grădinile frumoase ascund case vechi, copaci bătrâni, ferestre sparte, porți legate în lanțuri, prispe uitate. Ne place să găsim casa, beciul, şura, bucătăria de vară, organic aranjate între ele. Mai sunt grădini frumoase, unele din ele se vând relativ ieftin.

Pământul nu are doar menirea să ne țină pe noi pe toți și cu de toate. Noi vrem case mari, garaje, foișoare, piscine, amenajări peisajere, mașini, flori. Ce în esență ar fi suficient și cât? De cât pământ, în esență, are nevoie o familie?

Rostul pământului se transpune în rostul vieții fiecăruia din noi. A fi sedentar, static, cu picioarele pe pământ devine atât de demodat, straniu și curios. În același timp am impresia că greșesc. Poate sedentarismul este în transformare?

PS Curios și interesant… dar între timp noi am mai procurat 80mp de pământ. Exista un spațiu nevalorificat de teren public, spre care noi am extins patrimoniul nostru (absolut legal)! Da, există și azi glasul pământului!

Autor: Laborator de arhitectură MIEZ (arh. Andrei Vatamaniuc și arh. Ina Borozan)
Grafică: Laborator de arhitectură MIEZ
Foto sit: Laborator de arhitectură MIEZ

Chișinău Criuleni Budești 2017

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;CASApNOI#1 – Pământ&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s